Medicamentul metformin nu numai că poate ajuta la gestionarea eficientă a diabetului de tip 2, dar ar putea oferi femeilor în vârstă o șansă mai bună de a trăi până la vârsta de 90 de ani, datorită, se pare, unei varietăți de efecte anti-îmbătrânire.

Cercetarea a folosit date dintr-un studiu american, pe termen lung, efectuat pe femei aflate la postmenopauză. Au fost selectate înregistrări pentru un total de 438 de femei – jumătate care au luat metformin și jumătate care au luat un alt medicament pentru diabet, numit sulfoniluree.

Deși există numeroase avertismente și asteriscuri în cadrul studiului, s-a calculat că cele din grupul cu metformin au avut un risc cu 30% mai mic de a deceda înainte de vârsta de 90 de ani decât cele din grupul cu sulfoniluree.

„S-a demonstrat că metforminul vizează multiple căi de îmbătrânire și, prin urmare, a fost postulat ca un medicament care ar putea prelungi longevitatea umană”, scriu cercetătorii.

„Am descoperit că inițierea tratamentului cu metformin a crescut excepțional longevitatea în comparație cu inițierea tratamentului cu sulfoniluree, la femeile cu diabet zaharat de tip 2.”

Știm deja destul de multe despre metformin. Există de zeci de ani și este considerat un geroterapeutic: un medicament capabil să încetinească diverse procese de îmbătrânire din organism. De exemplu, s-a demonstrat că limitează deteriorarea ADN-ului și promovează activitatea genelor asociată cu o viață lungă.

Studiile anterioare au arătat că metforminul poate frâna uzura creierului și chiar poate reduce riscul de COVID pe termen lung. Cu toate acestea, oamenii de știință nu sunt încă siguri că medicamentul prelungește durata de viață, în special la oameni – acesta fiind unul dintre motivele acestui studiu.

Această cercetare nu poate dovedi cauza și efectul așa cum ar putea-o face un studiu clinic randomizat controlat (RCT), deoarece participanții nu au fost repartizați aleatoriu la un tratament sau altul – ci mai degrabă au urmat sfaturile medicilor. Mai mult, nu a existat niciun grup placebo căruia să nu i se administreze niciun tratament. Nici dimensiunea generală a eșantionului nu a fost deosebit de mare.

Totuși, studiul are și punctele sale forte – nu în ultimul rând durata medie de urmărire de 14 până la 15 ani, care depășește cu mult durata pe care ar putea-o realiza un studiu clinic randomizat standard. Acest lucru este important atunci când încerci să vezi cum este afectată durata de viață.

„Un avantaj cheie al analizei noastre a fost perioada lungă de urmărire după inițierea tratamentului, permisă de examinarea unei cohorte cu urmărire extinsă de la mijlocul vieții până la vârsta de 90 de ani și peste, ceea ce nu este fezabil în studiile clinice randomizate controlate tipice”, scriu cercetătorii.

Studiile clinice randomizate (RCT) ar putea fi ceva ce ar putea continua să aprofundeze aceste rezultate, sugerează cercetătorii. Între timp, având în vedere că populația globală continuă să fie din ce în ce mai în vârstă, studiile continuă să găsească modalități de a ne menține mai sănătoși pentru mai mult timp și de a reduce daunele aduse organismului pe măsură ce îmbătrânim.

„Ipoteza geroștiinței susține că îmbătrânirea biologică este maleabilă și că încetinirea îmbătrânirii biologice poate întârzia sau preveni apariția multiplelor boli și dizabilități legate de vârstă”, scriu cercetătorii.

„Un obiectiv cheie al geroștiinței este de a identifica noi intervenții terapeutice și preventive care încetinesc îmbătrânirea biologică.”

Cercetarea a fost publicată în Journal of Gerontology: Medical Sciences.

 

Sursa: Sciencealert.com