Pe 1 august, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar, comunitatea medicală internațională și națională atrage atenția asupra unei realități dramatice: cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces din rândul afecțiunilor maligne, iar România se află printre țările europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate.

Societatea Română de Pneumologie trage un puternic semnal de alarmă legat de reactualizarea și relansarea programelor de prevenție (educație în școli, consilierea precoce a fumătorului prin programul „STOP FUMAT”), precum și de urgentarea implementării unui program național de screening pentru cancerul pulmonar, aflat în prezent pe lista intermediară a proiectelor aprobate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Situația în România – Cifre alarmante, mii de vieți pierdute

În România, cancerul pulmonar afectează anual aproximativ 12.000 de persoane, ceea ce înseamnă, în medie, peste 30 de cazuri noi înregistrate zilnic. Dintre acestea, peste 10.000 de pacienți pierd lupta cu boala în fiecare an. Practic, la fiecare oră, un român moare din cauza cancerului pulmonar, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Mortalitatea ridicată este adesea corelată cu lipsa unui program național de screening și cu diagnosticarea în stadii avansate ale bolii.
Comparativ cu media Uniunii Europene, România înregistrează o rată de mortalitate mai mare în rândul bărbaților – aproximativ 75 de decese la 100.000 de locuitori, în timp ce media UE este de 69. Această statistică plasează România în zona roșie a mortalității oncologice legate de plămâni.

“Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar 2025 este un moment de reflecție important în viața asociațiilor profesionale, a pacienților și a autorităților, într-o perioadă când, în continuare, pentru 85% din cazurile diagnosticate fumatul reprezintă primul factor cauzal, iar puternic din urmă vine poluarea. Depistarea tardivă a cancerelor în România, în stadii avansate, induce și o rată de supraviețuire la 5 ani de 11%, mai mică decât cea din UE (15%). Cancerul bronhopulmonar se menține la noi pe locul întâi la sexul masculin (75 de decese la 100.000 de locuitori, valoare cu 8 % mai mare decât media UE.) și pe locul 3 la sexul feminin (20 de decese la 100.000 de locuitori)”, atrage atenția Prof. Dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

O problemă globală

La nivel mondial, conform datelor prezentate de Forum of International Respiratory Societies (FIRS), în anul 2020 au fost raportate 2,5 milioane de cazuri noi de cancer pulmonar, iar 1,8 milioane de persoane au murit din această cauză. Aceste cifre fac din cancerul pulmonar cea mai frecventă cauză de deces oncologic, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.

Factorii de risc și simptomele ignorate

Deși fumatul rămâne cel mai mare factor de risc, fiind responsabil pentru aproximativ 85% dintre cazuri, mulți români nu sunt conștienți că și nefumătorii pot dezvolta cancer pulmonar. Factorii de risc mai puțin cunoscuți includ expunerea la poluarea aerului, gazul radon, substanțele toxice de la locul de muncă (precum azbestul sau arsenicul), dar și istoricul familial de cancer sau anumite boli respiratorii cronice precum BPOC-ul.

Simptomele pot trece ușor neobservate în stadiile inițiale, ceea ce face ca diagnosticarea să se facă adesea prea târziu. Tusea persistentă, dificultățile de respirație, durerea toracică, scăderea în greutate inexplicabilă sau infecțiile pulmonare recurente sunt semnale de alarmă ce nu trebuie ignorate.

“În Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București vedem adesea astfel de cazuri disperate, cu expresii dramatice din punctul de vedere al consecințelor și cu soluții minimale chirurgicale, oncologice, doar cu variante de paliație”, menționează Prof. Dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.
Depistarea precoce poate face diferența – screeningul salvează vieți Experții din cadrul FIRS și American College of Chest Physicians subliniază că screening-ul prin tomografie computerizată cu doză redusă (low-dose CT) poate detecta cancerul pulmonar în faze incipiente, când șansele de supraviețuire sunt semnificativ mai mari. În SUA, ghidurile actuale recomandă screeningul pentru persoanele peste 50 de ani care fumează sau au fumat în trecut.

În România, este în curs de avizare finală un program național de screening pentru cancerul pulmonar, proiect aflat pe lista intermediară aprobată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Până la implementarea finală a unui program național, inițiativele locale și campaniile de informare rămân esențiale pentru protejarea celor mai expuși.

“Având în vedere că medicul pneumolog este în prima linie la momentul diagnosticului, “Societatea Română de Pneumologie” trage un semnal de alarmă legat de reactualizarea și relansarea programelor de prevenție, dar și pe linia colaborării multidisciplinare cu confrații oncologi, radioterapeuți, chirurgi toracici, medici de familie precum și cu asociațiile de pacienți unde momentul de educație, prevenție și pregătire pentru acceptarea și tratarea corectă a acestei maladii este vital. Sperăm ca și autoritățile să motorizeze programele adresate acestei boli pe cele două direcții: prevenție și control a tabagismului și screeningul de cancer bronhopulmonar, cu ajutorul tomografiei computerizate”, subliniază Prof. Dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar a fost lansată în 2012 ca o inițiativă internațională de conștientizare privind factorii de risc, importanța diagnosticării precoce și promovarea accesului echitabil la tratamente inovatoare. Aceasta reprezintă o oportunitate anuală de a atrage atenția publicului, decidenților și comunității medicale asupra acestei suferințe la nivel mondial.