Prescrierea de antidepresive unui pacient trebuie făcută de la caz la caz, în funcție de profilul acestuia, deoarece efectele secundare ale tratamentului, cum ar fi creșterea sau pierderea în greutate, pot varia considerabil de la o persoană la alta, după cum arată un amplu studiu, informează AFP.
Această cercetare internațională (Marea Britanie, Italia, Japonia), apărută în revista The Lancet, a analizat 151 de studii medicale și 17 rapoarte ale Agenției americane pentru medicamente (FDA), referitoare la efectele secundare ale 30 de antidepresive, prescrise unui total de 41.937 de pacienți (alți 16.597 primind placebo), pe o durată mediană de 8 săptămâni.
Vârsta medie a participanților a fost de 44,7 ani, iar circa șase din zece (62%) erau femei, precizează această meta-analiză.
În Europa și în Statele Unite, până la 17% dintre adulți primesc prescripții de antidepresive. Deși ”eficace” în tratarea tulburărilor psihiatrice, aceste medicamente pot provoca diverse modificări fiziologice: creștere sau scădere în greutate, tulburări ale tensiunii arteriale sau hiponatremie (nivel prea scăzut de sodiu în sânge), reamintesc autorii.
Însă aceste efecte secundare pot determina pacientul să își întrerupă tratamentul, ceea ce duce la agravarea stării sale, notează cercetătorii.
Studiul publicat miercuri evidențiază ”diferențe clinic semnificative” între efectele secundare ale acestor medicamente – utilizate în special pentru tulburările depresive, anxioase sau bipolare – asupra metabolismului, circulației sanguine, frecvenței cardiace și tensiunii arteriale, variind atât de la un pacient la altul, cât și de la un produs la altul.
Astfel, la circa jumătate dintre pacienți, unele antidepresive precum maprotilina (denumire comercială Ludiomil) sau amitriptilina (Laroxyl) pot provoca o creștere semnificativă în greutate, în timp ce altele, precum agomelatina (Valdoxan), pot duce la scădere ponderală.
Au fost observate, de asemenea, creșteri ale frecvenței cardiace.
Meta-analiza nu permite determinarea caracterului temporar sau persistent al acestor efecte fiziologice, aspect ce ar putea constitui însă punctul de plecare al unor cercetări viitoare, sugerează autorii.
În schimb, majoritatea antidepresivelor analizate ”nu au prezentat efecte majore asupra funcției renale sau hepatice”.
Rezultatele pledează pentru o actualizare a ghidurilor terapeutice, astfel încât să se țină cont de aceste ”diferențe privind riscurile fiziologice” atunci când se alege antidepresivul prescris fiecărui pacient ”în funcție de tabloul său clinic”.
Odată integrate în aplicații specializate, aceste informații ar putea facilita luarea unei decizii comune între pacient și medic privind un tratament personalizat, sugerează autorii.
Alte efecte secundare ale antidepresivelor – precum apatia emoțională, tulburările sexuale sau gastrointestinale – nu au fost evaluate de către acest studiu. AGERPRES
