Prescrierea excesivă de antibiotice la pacienții cu SARS-Cov-2 poate duce la scăderea eficienței antibioticelor și la dezvoltarea de bacterii rezistente. Este avertismentul lansat de Prof. Dr. Cătălina Luca, Medic primar boli infecțioase, Șef Secție, Spitalul Clinic de Boli Infecṭioase “Sf. Parascheva”, Iaṣi, în cadrul conferinței digitale, organizate de compania Antibiotice Iași pe 18 noiembrie și dedicată medicilor specialiști și farmaciștilor din România. Având ca temă ”În vremuri de Covid 19, uniți în prevenirea rezistenței bacteriene”, evenimentul a fost prilejuit de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice.

Mai multe opțiuni de tratament, în prezent, împotriva COVID-19

Referindu-se în intervenția sa la tendințele și provocările în terapia cu antibiotice la pacienții cu infecție SARS-Cov-2, Prof. Dr. Cătălina Luca a arătat că, în prezent, peste 220 de țări au fost afectate de această pandemie, iar România se află pe locul 27 în clasamentul țărilor afectate, înregistrând până la data de 15 noiembrie 2021, 1.774.440 de cazuri confirmate, dintre care 53.069 s-au soldat cu decese.

”Prescrierea antibioticelor a fost mare în această boală, în prima perioadă a pandemiei COVID-19, în ciuda faptului că este o boală virală, studiile indicând faptul că antibioticele au fost prescrise frecvent pacienților cu COVID-19, în mare parte, din cauza suspiciunii unei coinfecții bacteriene. Până în prezent, nu există un tratament specific pentru COVID-19, dar, cu toate acestea, pacienții de astăzi au mai multe opțiuni de tratament, în lupta împotriva bolii determinate de coronavirus. Numeroase studii au evaluat eficacitatea unor variate opțiuni terapeuticet, care includ: medicamente antivirale, anticorpi monoclonali anti-SARS-Cov-2, antiinflamatoare steroidiene și agenții imunomodulatori. Antibioticele au indicație doar în cazul suprainfecției bacteriene (pneumonie bacteriană, alte infecții de părți moi, infecții sistemice, șoc septic)”, a explicat medicul.

Antibiotice, doar cu justificare

Potrivit acestuia, cele mai folosite antibiotice în tratamentul COVID-19, la începutul pandemiei, dar și în prezent sunt: azitromicina, doxiciclina, claritromicina, ceftriaxona, amoxicilina, amoxicilină-acid clavulanic, ampicilina, gentamicina, benzilpenicilină, piperacilină-tazobactam, ciprofloxacina.

Concluzia: ”Acest lucru este îngrijorător, deoarece COVID-19 este o boală virală și doar câțiva pacienți cu COVID-19 ar avea coinfecție bacteriană. Nu ar trebui să utilizăm antibiotice, decât când avem o justificare dată de existența unei suprainfecții sau coinfecții și recomandarea este să nu se mai administreze azitromicină în tratamentul pacienților tratați în ambulatoriu sau internați cu COVID-19, cu excepția cazului în care antibioticul este utilizat pentru tratamentul altor afecțiuni care au o astfel de indicație”.

Utilizare inadecvată a antibioticului, în timpul pandemiei

O parte majoritară a pacienților cu COVID-19 au coinfecție care necesită agenți antimicrobieni suplimentari, dar mult mai mulți pacienți fără coinfecție primesc antibiotice, după cum a subliniat medicul.

”Majoritatea studiilor indică o evidentă utilizare inadecvată a antibioticului, în timpul pandemiei COVID-19. Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19. Ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului, deoarece coinfecțiile bacteriene simultane infecției SARS-CoV-2 sunt foarte rare; se administrează antibiotic, doar dacă este demonstrată o infecție bacteriană concomitentă. Inițierea tratamentului antibiotic pe parcursul îngrijirii pacientului cu COVID-19 se face doar dacă s-a produs o suprainfecție bacteriană”, a subliniat Prof. Dr. Cătălina Luca.

Altă problemă: automedicația pacienților în terapia COVID-19

”O altă problemă care ne solicită atenția este automedicația pacienților în terapia COVID-19. Din păcate, influența rețelelor sociale, frica de spitale și dezinformarea au condus spre utilizarea pe scară largă de către populație a diverselor tratamente și remedii naturale, dar fără siguranță și eficacitate stabile”, a fost alt semnal de alarmă tras de medicul infecționist.

Explicația: ”Consumul de antibiotice crește riscul de apariție al rezistenței antibacteriene, consumul antiviralelor, antimalaricelor sau a altor tratamente, fără indicații și supraveghere medicală, precum și consumul pe termen lung de vitamine în doze mari, în ciuda efectelor benefice ale vitaminelor, pot duce la efecte nedorite. Automedicația este o problemă îngrijorătoare la nivel global, fiind o practică comună și poate duce la efecte negative și consecințe pe termen lung asupra sănătății, dacă este efectuată fără supraveghere medicală. Utilizarea adecvată a agenților antimicrobieni conform programului de administrare a antibioticelor ar putea fi cea mai bună practică, în acest moment. Un program de administrare a antibioticelor ar juca un rol critic, în gestionarea pacienților cu COVID-19 și coinfecții”.

Programul Antibioticele Mileniului III

Dezbaterea digitală cu tema ”În vremuri de Covid 19, uniți în prevenirea rezistenței bacteriene”, organizată cu ocazia Zilei Europeane a Informării despre Antibiotice, este parte a programului Antibioticele Mileniului III, iniţiat de Antibiotice SA, cu sprijinul partenerului de comunicare profesională Oameni și Companii.