În ultima perioada, marile companii farmaceutice au început să descopere noi medicamente din ce în ce mai rar. Aproximativ 60% dintre noile medicamente sunt descoperite prin fuziuni și achiziții și prin acordarea de licențe pentru medicamente.

Cercetătorii de la Universitatea Ritsumeikan din Japonia, scot în evidență actualele tendințe privind spinout-urile din mediul academic și ale investițiilor din SUA și Europa, prefigurând o schimbare promițătoare a rețelelor interorganizaționale de tranzacții, care au ca scop îmbunătățirea productivității în cercetare și dezvoltare.

Este o performanță să lansezi un nou medicament pe piață, având în vedere probabilitatea scăzută de succes în timpul fazei de cercetare și dezvoltare (R&D) și costurile ridicate implicate. În ultima vreme, tendințele industriei în materie de inovare pentru descoperirea medicamentelor se schimbă rapid. Cu o cunoaștere aprofundată a biologiei bolii, luarea deciziilor poate fi mai eficientă prin utilizarea eficientă a informațiilor științifice.

Bazându-se pe acest aspect, cercetătorii din Japonia, conduși de prof. Kota Kodama de la Universitatea Ritsumeikan, descoperă cum se schimbă tendințele tranzacțiilor interorganizaționale din industria farmaceutică pentru a îmbunătăți productivitatea cercetării și dezvoltării și pentru a contribui la descoperirea de noi medicamente.

„Structura rețelei centrelor de inovare în industria farmaceutică s-a schimbat odată cu apariția a tot mai multe companii nou-înființate, care se desprind din mediul academic și din instituțiile de cercetare ”, explică dr. Kodama.

Cunoștințele necesare pentru inovare în procesul descoperirii medicamentelor sunt de cele mai multe ori obținute prin realizarea unor alianțe strategice ale rețelelor. În ultimul deceniu, marile companii farmaceutice, care se axează pe cercetare, au folosit planuri de colaborări în cercetare, incubatoare de inovare, centre academice de excelență, parteneriate public-privat, fuziuni și achiziții (M&A), licențiere pentru medicamente și fonduri de capital de risc ca metode tipice pentru inovarea externă. Cercetătorii își propun să definească schimbările apărute în structura rețelei și natura unor astfel de alianțe, care au avut loc în ultimul deceniu, pentru a oferi perspective strategice viitoare pentru industrie și pentru academicienii implicați în procesul descoperirii medicamentelor.

Folosind date din baza Cortellis Competitive Intelligence, cercetătorii au identificat aproape 50.000 de oferte de diferite tipuri, asociate cu cercetarea și dezvoltarea farmaceutică în companii ( farmaceutice, de software digital de sănătate, de medicamente pentru animale și de dispozitive medicale) pentru a descoperi tendințele abordate în crearea de noi medicamente pentru uz uman.

De asemenea, ei au studiat tendințele a 13 dintre cele mai mari companii farmaceutice cu venituri anuale de peste 10 miliarde USD, care au înregistrat o îmbunătățire a CAGR (rata anuală compusă de creștere) începând cu anul 2015. Cercetătorii au observat că creșterea CAGR a fost corelată cu o schimbare semnificativă în tranzacțiile legate de fuziuni și achiziții după anul 2015, ceea ce indică faptul că tranzacțiile legate de fuziuni și achiziții generează creșterea veniturilor pentru marile companii farmaceutice.

În plus, numărul de organizații implicate în tranzacții interorganizaționale a crescut anual din 2012 până în 2021. Deși numărul de organizații implicate și numărul de tranzacții ar putea crește, densitatea rețelelor de tranzacții scade anual, ceea ce sugerează că rețelele devin din ce în ce mai neconectate. Concentrarea relațiilor de afaceri între organizațiile din anumite zone s-a dispersat în jurul anului 2015, iar după 2017 au început să se formeze noi rețele care conectează diferite grupuri.

Aceste tendințe sunt o ilustrare importantă a modului în care evoluează peisajul industriei, detașându-se de rețeaua tradițională, în care marile companii farmaceutice au condus procesul descoperirii de medicamente. În prezent, tranzacțiile interorganizaționale între diverși jucători de pe piață au devenit active și stimulează productivitatea cercetării și dezvoltării pentru startup-urile din biotehnologie și industria farmaceutică.

O creștere clară a numărului de spinout-uri deținute de mediul academic, care se axează pe tehnologie avansată și extinderea investițiilor în startup-uri este un lucru pozitiv. Apariția unor noi modalități chimice, cum ar fi substanțele biologice, oligonucleotidele și peptidele, care diferă de descoperirea tradițională de medicamente cu molecule mici, indică schimbări remarcabile care au avut loc în ultimele două decenii. Tendința de creștere a finanțării pentru companiile nou-înființate în dezvoltarea personalizată a medicamentelor este benefică pentru crearea de brevete și va avea un impact pozitiv asupra inovației în următorii ani.

„Prezența mediului academic pentru a susține tehnologiile acestor startup-uri devine foarte importantă, iar sprijinul guvernamental și privat, precum și investițiile în acest domeniu stimulează inovarea. Studiul nostru arată că un astfel de sprijin pe termen mediu și lung poate aduce beneficii sănătății și bunăstării globale”, conchide dr. Kodama.

 

Sursă foto: en.ritsumei.ac.jp

Sursă material: ScienceDaily.com