O nouă cercetare prezentată la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase 2023 (ECCMID) de la Copenhaga, identifică o serie de medicamente diferite, care pot proteja microbiota intestinală împotriva efectelor adverse generate de antibiotice.

Studiul, care a fost realizat de o echipă de cercetători de la Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL) a analizat modul în care 144 de antibiotice diferite afectează bacteriile intestinale benefice și a oferit perspective asupra modului în care pot fi atenuate efectele adverse ale antibioticelor.

„Multe antibiotice inhibă creșterea diferitelor bacterii patogene. Acest spectru larg de activitate este util în tratarea infecțiilor, dar crește riscul ca bacteriile benefice să fie afectate”, a declarat Lisa Maier, de la Universitatea din Tübingen, Germania.

Microbiota intestinală cuprinde aproximativ aproximativ 100 trilioane de microorganisme, care ajută la reglarea digestiei, funcționează împreună cu sistemul imunitar pentru a îndepărta bacteriile și virușii dăunători și furnizează organismului metaboliți și nutrienți. Este cunoscut faptul că antibioticele afectează bacteriile benefice, iar acest lucru creează un dezechilibru în microbiota intestinală care poate duce la probleme gastrointestinale recurente cauzate de infecțiile cu Clostridioides difficile, precum și la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi: obezitate, alergii, astm și alte boli autoimune sau inflamatorii.

Chiar dacă aceste efecte sunt cunoscute de ceva timp, există puține informații despre antibioticele care afectează bacteriile intestinale și despre felul în care ar putea fi atenuate aceste efecte.

„Până acum, cunoștințele noastre despre efectele diferitelor antibiotice asupra bacteriilor benefice și asupra microbiotei intestinale au fost destul de limitate. Studiul actual reușește să explice aceste aspecte”, susține cercetătorul Nassos Typas.

Pentru a răspunde acestor întrebări, echipa de cercetare a analizat dezvoltarea și supraviețuirea a 27 dintre cele mai comune specii bacteriene găsite în intestin după tratamentul cu fiecare dintre cele 144 de antibiotice diferite. De asemenea, echipa a evaluat concentrația minimă inhibitorie (MIC) – concentrația minimă a unui antibiotic, necesară pentru a opri dezvoltarea bacteriilor – pentru mai mult de 800 de combinații antibiotice-bacterii.

Studiul a arătat că, în cele mai multe cazuri, majoritatea bacteriilor intestinale au concentrația minimă inhibitorie (MIC) mai mare decât bacteriile dăunătoare și nu sunt afectate de concentrațiile de antibiotice utilizate în mod obișnuit.

Cu toate acestea, studiul a arătat că două clase comune de antibiotice – tetracicline cu macrolide – au oprit creșterea bacteriilor benefice la concentrații mult mai mici decât cele necesare pentru a opri creșterea bacteriilor dăunătoare. Mai mult, medicamentul a omorât mai mult de jumătate dintre alte bacterii testate, ceea ce ar putea modifica compoziția microbiotei intestinale pentru o perioadă lungă de timp.

„Nu ne așteptăm să vedem acest efect la tetracicline și macrolide, deoarece aceste clase de antibiotice au fost considerate a avea doar efecte bacteriostatice – ceea ce înseamnă că opresc creșterea bacteriilor, dar nu ucid bacteriile. Experimentele noastre arată că această presupunere nu este adevărată pentru aproximativ jumătate dintre bacteriile pe care le-am studiat. Doxiciclina, eritromicina și azitromicina, trei antibiotice utilizate în mod obișnuit, au distrus câteva specii microbiene intestinale abundente, în timp ce altele le-au inhibat”, a declarat Camille V. Goemans.

După obținerea acestor informații, echipa și-a concentrat cercetarea pe descoperirea altor medicamente, care ar putea fi folosite pentru a ajuta la protejarea și conservarea acestor specii microbiene. Ei au combinat antibioticele eritromicină (macrolidă) și doxiciclină (tetraciclină) cu un set de 1.197 de produse farmaceutice pentru a identifica medicamente adecvate care ar proteja două specii de bacterii intestinale abundente (Bacteriodes vulgatus și Bacteriodes uniformis) împotriva efectelor antibioticelor.

Cercetătorii au descoperit că mai multe medicamente, cum ar fi anticoagulantul dicumarol, medicamentul pentru gută benzbromarona și două medicamente antiinflamatoare, acidul tolfenamic și diflunisal, au oferit protecție și nu au compromis eficacitatea antibioticelor împotriva bacteriilor dăunătoare.

„Abordarea noastră, care combină antibioticele cu un medicament protector, ar putea deschide noi oportunități pentru reducerea efectelor adverse ale antibioticelor asupra microbiotei intestinale. Niciun medicament nu va fi capabil să protejeze toate bacteriile din intestin, mai ales că acestea diferă atât de mult de la o persoană la alta, dar acest concept deschide calea pentru dezvoltarea de noi strategii personalizate, care ar putea menține bacteriile benefice”, a spus Maier.

 

Sursă: www.insideprecisionmedicine.com