Organizația Mondială a Sănătății și-a actualizat lista cu cei mai periculoși viruși și bacterii.
Agenții patogeni prioritari, incluși într-un raport publicat în 30 iulie, au fost selectați pentru potențialul lor de a provoca o urgență globală de sănătate publică la oameni, de tipul unei pandemii. Includerea pe listă s-a bazat pe dovezi care arată că agenții patogeni sunt foarte transmisibili și virulenți și că avem acces limitat la vaccinuri și tratamente. Cele două inițiative anterioare ale OMS, din anul 2017 și 2018, au identificat aproximativ 12 agenți patogeni prioritari.
„Procesul de stabilire a priorităților ajută la identificarea lacunelor critice de cunoștințe care trebuie abordate urgent”, și ajută la asigurarea utilizării eficiente a resurselor, spune Ana Maria Henao Restrepo, care conduce echipa de cercetare și dezvoltare pentru epidemii a OMS care a pregătit raportul.
Este important să revizuim în mod regulat aceste liste pentru a ține seama de schimbările globale majore, schimbările climatice, urbanizare, călătorii internaționale și multe altele, spune Malavige.
Mpox și variola
Peste 200 de oameni de știință au petrecut aproximativ doi ani evaluând dovezile privind 1.652 de specii de patogeni – majoritatea viruși dar și unele bacterii – pentru a decide pe care să le includă pe listă.
Printre cei peste 30 de agenți patogeni prioritari se numără grupul de coronavirusuri cunoscut sub numele de Sarbecovirus, care include SARS-CoV-2 – virusul care a provocat pandemia globală COVID-19 – și Merbecovirus, virusul care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu ( MERS). Listele anterioare au inclus virusurile specifice care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS) și MERS, dar nu toate subgenurile cărora le aparțin.
Alte completări la listă includ virusul variolei maimuțelor, care a provocat un focar global de mpox în 2022 și continuă să se răspândească în diferite zone din Africa Centrală. Virusul este considerat o prioritate, la fel ca și ruda sa, virusul variolei, care provoacă variola, în ciuda faptului că a fost eradicat în 1980. Acest lucru se datorează faptului că tot mai mulți oameni nu se mai vaccinează în mod obișnuit împotriva virusului și, prin urmare, nu devin imuni, iar o creștere a numărului de cazuri ar putea provoca o pandemie.
O jumătate de duzină de virusuri gripale A sunt acum pe listă, inclusiv subtipul H5, care a declanșat un focar de gripă la bovine în Statele Unite. Printre cele cinci bacterii – toate nou adăugate – se numără tulpini care provoacă holera, ciuma, dezinterie, diaree și pneumonie.
Au fost adăugați și doi viruși de rozătoare pentru că au transmitere sporadică de la om la om. Schimbările climatice și creșterea urbanizării ar putea crește riscul transmiterii acestor viruși la oameni, potrivit raportului. Virusul Nipah, transmis de lilieci, rămâne pe listă, deoarece este mortal și foarte transmisibil la animale, iar în prezent nu există terapii care să protejeze împotriva acestuia.
Mulți dintre agenții patogeni prioritari sunt în prezent limitați la anumite regiuni, dar au potențialul de a se răspândi la nivel global și nu există cu adevărat niciun loc care să fie este cel mai expus risculuisau să fie considerat sigur.
Agenți patogeni „prototip”
Pe lângă lista agenților patogeni prioritari, cercetătorii au creat o listă separată de „protogeni patogeni”, care ar putea fi utilizați drept model pentru studiile științifice de bază și dezvoltarea de terapii și vaccinuri. Acest lucru poate încuraja mai multe cercetări asupra virușilor și bacteriilor mai puțin studiate.
Specialiștii implicați în realizarea raportului spun că lista agenților patogeni este rezonabilă, având în vedere ceea ce știu cercetătorii despre viruși. Dar „unii agenți patogeni din listă s-ar putea să nu provoace niciodată o epidemie, iar unul la care nu ne-am gândit ar putea fi important în viitor”, atrag ei atenția, mai ales că „nu am prezis aproape niciodată că următorul agent patogen va apărea.”
Sursa: https://www.nature.com/articles/d41586-024-02513-3