Românii consideră sănătatea prioritară (41,5%), însă doar 27%  afirmă că îşi pot aminti măsuri în domeniu propuse de Guvernele din ultimii ani, relevă Barometrul de  Sănătate Publică, lansat la Biblioteca Academiei Române.

Conform sondajului, prezentat de directorul Centrului de Cercetări Sociologice Larics  (CCSL), conf. univ. Darie Cristea, dintre cei 27%, 58% îşi amintesc măsurile legate de gestionarea  pandemiei de COVID-19 şi doar 9,2% de alte tipuri de campanii pentru sănătatea publică – programe  de screening, de prevenire a anumitor boli.

Mai mult de jumătate dintre români (55,6%) spun că au încredere în vaccinuri în general, 44%  au puţină şi foarte puţină încredere, principala sursă de informaţii în domeniu rămânând medicul de  familie (72,2%).

Cabinetul medicului de familie este cea mai apreciată locaţie pentru o eventuală vaccinare  (73,5%), aproximativ 45% dintre subiecţii cercetării considerând că nu ar fi bine să se poată imuniza  în farmacie.

Sondajul evidenţiază că notorietatea principalelor tipuri de vaccinuri este mult mai mare decât  în 2020, vaccinul (anti)gripal fiind de departe cel mai cunoscut dintre cele uzuale.

Întrebaţi de unde se informează privind medicamente sau boli, peste 70% dintre români au  indicat ca sursă medicul de familie sau specialist. Între 25 şi 30% se informează (şi) din diferite surse  de pe internet – siteuri generaliste, siteuri oficiale, forumuri, reţele sociale.

Conform barometrului, în general, publicul tinde să considere spitalele private ca fiind  superioare celor de stat, singura dimensiune la care spitalele de stat sunt văzute de mai mulţi subiecţi  ca fiind mai bune decât cele private fiind cea legată de capacitatea de a trata cazuri grave – 53,5%  consideră că spitalele de stat sunt mai bune la acest aspect, iar 43% spitalele private.

Cea mai mare problemă a sistemului medical românesc, la mare distanţă de altele, este,  potrivit cercetării, personalul medical insuficient (indicată de 32,5% într-o listă cu opt probleme  posibile).

Două treimi dintre români (67%) aleg medicamente inovatoare, varianta conservatoare (merg  şi medicamentele vechi) plus cea centrată pe cost (important e să avem medicamente ieftine) şi cea  sceptică (neîncrederea în medicamente noi) adunând împreună o treime din opţiunile publicului  (32%).

În continuare, românii nu agreează participarea la studii clinice, sondajul evidenţiind o uşoară  creştere a disponibilităţii, faţă de anii trecuţi. O treime dintre români (33,1%), faţă de 28,7% în 2021,  afirmă că ar participa la un studiu clinic.

Românii care declară că nu au abonament sau asigurări de sănătate private susţin că:

* asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (38,8%);

* ar plăti asigurări, private dar nu îşi permit (36,6%);

* nu au încredere în asigurările private (18,3%).

Totodată, 17,5% dintre români spun că au beneficiat de consultaţii de tip telemedicină în  ultimii doi ani, respondenţii incluzând la acest capitol şi interacţiuni cu medicul de familie. Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române “Ion I. C.  Brătianu” (ISPRI) şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS (CCSLARICS), în parteneriat cu

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), au lansat miercuri, sub  egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, a treia ediţia a Barometrului de Sănătate  Publică din România.

Barometrul analizează percepţiile românilor referitoare la: poziţionarea sănătăţii că domeniu de interes, raportarea publicului la politicile privind sănătatea, vaccinarea, telemedicină, sursele de  informaţii, spitalele private vs spitalele publice, accesul la medicamente inovatoare, studii clinice,  încrederea în asigurările de sănătate.

Sondajul, de tip multistratificat, probabilistic, a fost realizat telefonic, de LARICS, la  comanda ARPIM, în perioada 9 – 23 iunie, pe un eşantion de 1.000 de persoane, în Bucureşti şi în  toate judeţele României pe baza unui chestionar telefonic. Sondajul este reprezentativ pentru populaţia  României neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor  este de plus/minus 3,1%, la un grad de încredere de 95%.

Potrivit directorului Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei  Române “Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), Dan Dungaciu, interesul major din partea populaţiei pentru  sănătatea publică evidenţiază că, în pofida discursului public sau al agendei politice, agenda  cetăţeanului are alte priorităţi.

“Sănătatea bate de departe securitatea în agenda cetăţeanului, ceea ce indică o carenţă majoră  a discursului politic – comunicatorii oficiali şi instituţionali par lipsiţi de credibilitate publică în acest  moment. Sociologic vorbind, suntem într-o schizofrenie comunicaţională”, a spus Dungaciu.

La evenimentul de lansare, moderat de preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei  Române, Victor Voicu, au mai luat parte preşedintele ARPIM, Cecilia Radu, şi directorul executiv  ARPIM, Dan Zaharescu. AGERPRES