La finalul lunii septembrie, chiar în ziua în care Alexander Flemming a descoperit penicilina, în 28 septembrie 1928, este celebrată Ziua Alergiei la Penicilină. Este ziua în care specialiștii încearcă să crească gradul de conștientizare cu privire la impactul purtării unei etichete de alergie la penicilină și modul în care aceasta afectează tratamentul medical al pacientului. Milioane de oameni nu iau antibioticul potrivit atunci când au o infecție, pentru că cred în mod eronat că sunt alergici la penicilină.
Studiile recente arată că aproximativ 10% din populație raportează o alergie la penicilină, dar numai sub 1% sunt cu adevărat alergici. Practic, peste 90% dintre pacienți vor tolera penicilina după ce sunt supuși evaluării. Diferența foarte mare face ca alergia neverificată la penicilină să fie din ce în ce mai recunoscută ca o problemă de sănătate publică.
Oamenii pot crede că sunt alergici la penicilină din mai multe motive:
- Din cauza efectelor secundare frecvente ale antibioticelor, cum ar fi greața sau diareea și care sunt adesea confundate cu reacțiile alergice, dar care de obicei, trec după terminarea tratamentului.
- Uneori, simptomele infecției tratate, de exemplu o erupție cutanată, pot fi considerate o reacție alergică și raportate ca atare.
- O alergie semnalată cu mulți ani în urmă, poate undeva în copilărie, care între timp s-a calmat, dar percepția acestei alergii rămâne. 50 % dintre pacienții cu alergie reală la medicamente, vor pierde alergia în următorii 5 ani.
Odată înregistrată în dosarul unui pacient, o etichetă de alergie la penicilină poate rămâne acolo ani de zile, compromițându-i tratamentul. În acest mod, milioane de oameni pot pierde cel mai bun antibiotic dacă dezvoltă o infecție, deoarece cred în mod eronat că sunt alergici la penicilină. Aceasta înseamnă că sănătatea lor ar putea fi compromisă prin administrarea diferitelor antibiotice care pot fi mai puțin eficiente, prelungesc perioadele de recuperare și ar putea determina internarea la spital.
Diagnosticul inexact al alergiei la penicilină poate avea un impact negativ asupra costurilor medicale atât pentru pacienți, cât și pentru sistemele de sănătate: cercetările arată că costurile cu antibiotice pentru pacienții care raportează alergii la penicilină sunt cu până la 63% mai mari decât pentru cei care nu declară că sunt alergici la penicilină.
Amena Warner, șeful serviciilor clinice Allergy UK explică: „Mulți oameni au avut o etichetă de alergie la penicilină încă din copilărie, adesea după ce au avut o erupție cutanată la antibiotice. Această etichetă poate rămâne cu ei pentru tot restul vieții, fără ca ea să fie investigată vreodată. Există acum un efort național de a analiza aceste lucruri. Allergy UK salută că această problemă este explorată mai îndeaproape și se va asigura că vocea și perspectiva pacientului sunt reprezentate.”
Societățile profesionale din Marea Britanie și Statele Unite au conștientizat problema și iau primele măsuri pentru a reduce numărul celor diagnosticați incorect cu alergie la penicilină. Avem chiar și un ghid care să ajute farmaciștii și alți profesioniști din domeniul sănătății să diagnosticheze dacă un pacient este alergic la penicilină sau nu. Și în România sunt specialiști care încep să vorbească despre această tendință de supra-diagnosticare a alergiei la peniciline, iar conștientizarea că de foarte multe ori diagnosticul a fost pus incorect poate salva vieți.
Surse:
